Post Info TOPIC: VOT UNINOMINAL - dezbatere


veteran

Status: Offline
Posts: 32
Date:
VOT UNINOMINAL - dezbatere
Permalink   


Care este parerea dvs.?

__________________
Am cautat si caut cautand,/ M-am pomenit gresind din cand in cand,/ Si m-am insangerat in spinii/ De pe cararile ce duc spre zarile luminii
Anonymous

Date:
Permalink   

Pierre Martin, Sistemele electorale si modurile de scrutin, trad. de Marta Singer, colectia "Contacte europene", Ed. Monitorul Oficial, Buc., 1999, 162 pp.
GP, 11.4.07
pltc

                                     

    

Mai intii, trebuie spus cititorului ca nu exista un singur fel de vot uninominal. Exista (daca simplificam lucrurile) cel putin patru:

1) votul uninominal absolut (in circumscriptia respectiva exista un singur mandat si candideaza oricine doreste; cel care are mai multe voturi cistiga).

2) Votul uninominal absolut cu doua tururi (la fel ca la 1, doar ca intra in turul doi numai cei care au trecut de un anume prag procentual).

3) Votul uninominal preferential (votantul nu alege un singur nume, ci trebuie sa scrie, pe lista cu candidati, ordinea preferintelor sale; apoi, pe baza unui calcul aritmetic eliminatoriu, cu luarea in consideratie a locurilor 2, se stabileste cistigatorul).

 4) Votul uninominal pe liste de partid (partidele propun liste de candidati, ordinea acestora pe lista fiind alfabetica; alegatorul pune stampila pe numele dorit; cistiga primii n clasati, in limita numarului de n mandate).
          Deci, mai inainte de a organiza un referendum, poporul român ar trebui sa afle care vot uninominal i se propune. Primele trei variante prezentate sunt profund nepotrivite in tara noastra pentru alegeri parlamentare. Defectul lor principal este acela ca, mergind pe sistemul numai primul clasat intra, un enorm cuantum de voturi este pierdut. Daca primul clasat a obtinut 15% din voturi, 85% din populatia acelei circumscriptii a votat degeaba, nu va avea niciun reprezentant in legislativ. Aceasta modalitate e valabila pentru alegeri la primarii sau, daca e vorba de parlament, numai in tarile cu doar doua partide. Defectul secundar, dar nu mai putin important, e ca ingaduie iesirea in fata a tot felul de vedete dubioase, oameni cu parale care-si pot permite campanii electorale scumpe. In fine, al treilea defect evident e ca se obtine un parlament foarte eterogen, foarte pestrit, o adunatura si mai favorabila decit acum combinatiilor, smecheriilor, votului pe baza de interese personale, adunatura despre care nu poti sti ce linie politica va urma.
          Solutia rezonabila este varianta a patra, votul uninominal pe liste de partid. Desi sunt la fel de nemultumit ca oricine de comportamentul tuturor formatiunilor politice românesti pina acum, e inadmisibil sa nu lasam partidelor rolul fundamental in democratie, acela de a grupa milioane de oameni in functie de esentialul vederilor lor privind drumul tarii: social-democratie, nationalism, liberalism, crestin-democratie etc. Marele avantaj al acestei variante e ca rapeste partidelor capacitatea de a numi oameni in parlament, lasind cetateanului puterea de a hotaricine intra si cine nu.
          Cu toate aceste consideratii, mai trebuie sa spun un lucru, cu riscul de a fi dezagreabil unora. S-a mitizat mult, s-a fetisizat aproape, de ani de zile, votul uninominal, printr-o propaganda pasionala, lasindu-se sa se vada in el o solutie miraculoasa de spalare si primenire a clasei politice si de atasare a ei de sufletul alegatorului. In realitate, lucrurile nu stau deloc asa. Fiind, desigur, mai bun (ma refer la varianta 4) decit formula actuala, votul uninominal are limitele lui si nu poate face minuni. El induce partidelor, mai acut decit pina acum, tendinta de a racola vedete, in detrimentul oamenilor foarte seriosi si destoinici, dar mai putin cunoscuti. In al doilea rind, legatura dintre ales si alegator nu capata, dupa vot, mai multa trainicie decit pina acum. Daca cel intrat in parlament e hahalera, chiar uninominal ales fiind, tot nu poate fi scos de acolo. Multitudinea de individualitati neinregimentate politic genereaza o vesnica incertitudine privind directia pe care merge legislativul. Venalitatea si capatuiala, indiferenta si absenteismul, incompetenta si ineficacitatea nu sunt stirpite. (In aceasta linie, mai utila ar fi reducerea, pentru 10-20 de ani, a parlamentului la o singura camera, cu 50-100 de persoane).



__________________
Anonymous

Date:
Permalink   

          In ceea ce ma priveste, sustin introducerea votului uninominal pe liste de partid. Dar nu-mi fac iluzia ca vreun sistem poate inlocui sau genera oameni cinstiti si devotati interesului public.        

        A. Votul proportional pe liste (cel practicat pina acum in România post'89)
      In functie de numarul locuitorilor si de parametrul barem/loc, se stabileste numarul locurilor in circumscriptia respectiva. Pentru Senat, baremul era de cca 70.000. Astfel, o circumscriptie (un judet) cu peste 300.000 de locuitori cu drept de vot are 5 locuri. Partidele depun liste cu cite 10 persoane, in ordinea preferintelor partidului. (pentru simplificarea explicatiilor, vom pune doar cite 5 nume aici). Pe lista Partidului X sunt C,A,E,B,D. Pe lista Partidului Y sunt F,I,H,K,J. Pe lista Partidului Z sunt M,O,K,N,L. Alegatorul pune stampila pe intreaga lista. Partidul X obtine 35% din voturi. Partidul Y, 31%. Partidul Z, 16%. Partidul W, 9% s.a.m.d. Pragul electoral e de 5%. Prin redistribuirea voturilor partidelor care n-au atins pragul, Partidul X va obtine doua mandate, Partidul Y tot doua mandate, iar Partidul Z, un mandat. Indice de reprezentativitate: 82%.

      B. Votul uninominal absolut.
      Se reorganizeaza circumscriptiile (mai mici si mai multe), deoarece o circumscriptie are un singur loc. Sa presupunem ca vor fi 5 candidati (in realitate, pot fi mult mai multi), A, B, C, D si E. Sa presupunem ca rezultatele vor fi urmatoarele: A - 27%, B - 23%, C - 20%, D - 17%, E - 13%. Candidatul A primeste locul in Senat. 73% dintre alegatori nu au reprezentant in acea Camera. Indice de reprezentativitate: 23%.

      C. Votul uninominal cu doua tururi.
      Organizarea e la fel ca la "B". Se stabileste un prag electoral, sa presupunem ca 20%. Astfel, daca din primul tur niciun candidat nu are 50%+1 din voturi, se organizeaza al doilea tur, in care intra doar cei care au atins sau depasit pragul. In cazul exemplului de la "B", acestia sunt candidatii A, B si C. Sa presupunem ca rezultatele celui de-al doilea tur vor fi: A - 43%, B - 30%, C - 27%. Candidatul A obtine mandatul pus in joc. Indice de reprezentativitate: 43%.

      D. Votul uninominal alternativ.
      Organizarea e la fel ca la "B" sau "C", dar principiul nu mai este "unul singur din toti", ci "ordinea preferintelor". Asadar, pe lista cu cei 5 candidati uninominali, alegatorul trebuie sa treaca cifrele de la 1 la 5, dupa preferintele sale. De exemplu: A - 2, B - 5, C - 1, D - 3, E - 4. (Asadar, pe acest buletin, cistigator este C). Se aseaza candidatii in ordinea numarului de "locuri 1" obtinute. Sa presupunem ca total voturi sunt 50.000 si ca situatia va fi astfel (cifrele reprezinta numar de voturi):
      C - 15.000,
      D - 12.000,
      A - 10.000,
      E - 7.000,
      B - 6.000.
      Niciun candidat nu are majoritatea absoluta (adica 25.001 voturi). Se iau buletinele ultimului clasat (B) si se repartizeaza celorlalti dupa numarul de "locuri 2" obtinute. Sa presupunem ca in cele 6.000 de buletine in care B era pe primul loc,
      in 2.000 era E pe locul 2,
      in 1.500 era A pe locul 2,
      in 1.400 era D pe locul 2,
      in 1.100 era C pe locul 2.
      Acum, situatia e:
      C - 16.100 de voturi,
      D - 13.400,
      A - 11.500,
      E - 9.000.
      Nici acum nu avem un candidat care sa atinga majoritatea absoluta. Se iau voturile (buletinele) pe care E era pe "locul 1" si se distribuie celorlalti, dupa acelasi criteriu. Sa presupunem ca in cele 7.000 de buletine ale lui E,
      in 4.000 era A pe locul 2,
      in 2.000 era D pe locul 2,
      in 500 era C pe locul 2.
      Acum, situatia va fi astfel:
      C - 16.600,
      A - 15.500,
      D - 15.400.
      Observam ca s-a produs o schimbare de locuri: candidatul A a trecut pe locul 2. Se trece la a treia numaratoare. Se distribuie voturile lui D, dupa criteriul enuntat. Sa presupunem ca in cele 12.000 de buletine ale lui D,
      in 6.000 era A pe locul 2,
      in 3.000 era C pe locul 2.
      Acum, situatia este:
      A - 21.500,
      C - 19.600.
      Urmeaza ultima numaratoare a "locurilor 2". Sa presupunem ca in cele 10.000 de buletine ale lui A, in 5.000 C era pe locul 2, iar in cele 15.000 ale lui C, in 6.000 A era pe locul 2. Candidatul A va avea acum 26.500, iar candidatul C, doar 24.600. Mandatul este cistigat de A. Indice de reprezentativitate (relativ): 20%.



__________________
Anonymous

Date:
Permalink   

      E. Votul uninominal pe liste (varianta pe care o sustin)
      Organizarea e ca la "A". Partidele depun liste, dar ordinea candidatilor pe lista nu mai reprezinta preferintele partidelor, ci este pur alfabetica. Alegatorul pune stampila pe numele preferate (pot fi mai multe), nu pe lista in ansamblu. Imaginam o situatie similara cu cea de la "A". Pe lista Partidului X sunt A, B, C, D, E. Pe lista Partidului Y sunt F, G, H, I, J. Pe lista Partidului Z sunt K, L, M, N, O. Independenti sunt P si Q. Sa presupunem ca rezultatele vor fi urmatoarele:
      B - 30%,
      G - 28%,
      D - 25%,
      F - 20%,
      Q - 17%,
      K - 10%,
      N - 6%,
      restul - sub 5%.
      Voturile candidatilor clasati pe locurile de la 6 incolo se redistribuie proportional. Mandatele le primesc B, G, D, F si Q (adica doua Partidul X, doua Partidul Y si unul un independent). Indice de reprezentativitate: 85%.

      Varianta cea mai convenabila este cea de la litera "E", pentru a pastra rolul esential al partidelor intr-o democratie parlamentara, acela de a coagula marile directii politice posibile (4-5, nu mai multe) si de a asigura coerenta si reprezentativitate parlamentului. Votul uninominal (indiferent de varianta aleasa) este potrivit numai in tari in care sunt doar doua partide sau pentru alegerea unei singure persoane (cum e cazul primariilor). In restul situatiilor, el are dezavantajul insurmontabil de a lasa un cuantum enorm (ce poate trece de 4/5) de alegatori fara reprezentanti. GP

 . Sa presupunem - de bun-simt - ca 5 circumscriptii uninominale vor coincide cu vechea circumscriptie "pe liste", cu 5 mandate. Sa imaginam niste rezultate, concordante cu distributia simpatiilor politice azi, unde nimeni n-are 99%. La vot uninominal absolut, in circumscriptia 1 va cistiga A, cu 33%. In 2, B cu 25%. In 3, C cu 28%. In 4, D cu 22%. In 5, E cu 26%. Circa 73% din populatie a votat degeaba (indice de reprezentativitate: 26,8%). La votul uninominal pe liste, pe acelasi teritoriu, un partid lua 33%, altul 20%, altul 14%, altul 10%, deci, prin redistribuire, mandate: 2-1-1-1. Indice de reprezentativitate
 N-am sa scriu despre marea criza in care a intrat guvernul motociclist. Pirpiriu si conceput in eprubeta, era in criza de cind s-a nascut. Cum ziceam si alta data, pe cetatean il lasa eminamente rece cine pleaca si cine vine la Agricultura, Industrie s.a. Nu-i iese absolut nimic din frasuiala asta, lucrurile vor merge oricum mai rau pentru el (scumpiri, taxe in plus), indiferent ce se intimpla acolo. Nici de povestea cu spionajul si tradarea n-am sa suflu o vorbulita, pentru ca-i asa de gogonata, ca ti se strepezesc tastele calculatorului. Mai bine profit de aceasta mica perioada in care, in fond, nu se intimpla nimic (in afara de incidentul ca, la Bacau, un cal a vrut sa opreasca decolarea unui avion si, in mod ciudat, nu a reusit) si incerc, in rindurile care urmeaza, sa spulber un mit creat de politicieni pe cit de demagogi, pe atit de neinformati: cel al votului uninominal si al minunilor de democratie, bunastare si progres pe care el le-ar aduce.


__________________
Anonymous

Date:
Permalink   

          Din 1990 si pina acum, la noi s-a practicat votul proportional pe liste. Asta inseamna ca alegatorul primeste niste liste, alcatuite de partide. O lista arata cam asa:
PARTIDUL X
 


PARTIDUL Z
1. Dixarescu
2. Exarevici
3. Axareanu
4. Bixaroiu
5. Cixariuc
6. etc

1. Cixarel
2. Bixarete
3. Dixenberg
4. Axarila
5. Exaruta
6. etc

 etc.
          Ordinea numelor de pe liste, adica chestiunea cruciala aici, e hotarita de partide. Votantul are de ales doar partidul pe care pune stampila, iar de intrat in Parlament intra primii 1-2-3 de pe lista respectiva. Prin aceasta modalitate, e limpede ca partidele aproape ca isi numesc parlamentarii, prin plasarea candidatilor pe locurile eligibile. Reprosul adus - pe drept cuvint - este ca alegatorul poate opta doar pentru un partid, nu si pentru un om anume.

          Ajung acum la sistemul uninominal, vinturat de ani de zile ca o grozavie salvatoare. Nimic mai fals. Iata ce presupune votul uninominal: cetateanul primeste o singura lista, cu un sir lung de candidati, apartinind sau nu unor partide. El va aplica stampila doar pe un nume. Cel care va avea mai multe voturi, va fi singurul din circumscriptia respectiva care va ajunge in Parlament. Chiar si la cea mai sumara analiza, defectele sistemului sar in ochi: a) Principala carenta e ca lasa un mare numar de oameni fara reprezentare in Legislativ. Sa imaginam un caz foarte plauzibil: in circumscriptia cutare, candidatul X ia 20% din voturi, candidatul Y 18%, candidatul Z 12% s.a.m.d. Ei bine, invingator este X, el va fi parlamentar, iar 80% din voturi se pierd, patru cincimi din locuitorii circumscriptiei au votat degeaba, optiunea lor politica nu se va gasi in Parlament. B) Sistemul favorizeaza vedetele indoielnice si pe cei cu bani multi. Un candidat uninominal are problema de a se face cunoscut si o campanie costa usturator in ziua de azi. C) Sistemul poate genera fie a) un parlament pestrit, un conglomerat incontrolabil de vederi, viziuni si doctrine politice, prilej doar de certuri si combinatii de culise, deloc favorabil muncii legislative serioase; fie b) un parlament aproape monocrom, dictatorial, iata de ce: daca partidul X are, pe tara, sa zicem, 25%, e de presupus ca, prin forta sa financiara, isi va impune in fiecare circumscriptie, vedeta, astfel ca parlamentul va fi compus din reprezentanti (declarati sau acoperiti) ai unui singur partid, iar partide care au 23% sau 20% din sufragii vor ramine pe dinafara. D) Sistemul e convenabil doar tarilor cu numai doua partide sau pentru alegerile la primarii.

          Ceea ce consider eu ca e optim pentru România de azi, in care trebuie totusi lasat partidelor rolul esential, acela de a grupa coerent adeptii citorva mari si distincte conceptii politice, este sistemul de vot uninominal pe liste. Ce inseamna asta? Partidele ofera liste cu candidati in ordine alfabetica, nu mai au preferati, nimeni n-are o pozitie avantajata.
 
PARTIDUL X
 

PARTIDUL Y
PARTIDUL Z

 4. Dixarescu
 5. Exarevici
 6. etc

1. Axarila
2. Bixarete
3. Cixarel
4. Dixenberg
5. Exaruta
6. etc

 etc.
          Tu, alegator, decizi cine merita si apesi stampila pe numele lui. Astfel, partidul e interesat sa plaseze pe liste insi realmente valorosi, atragatori, pentru ca, efectiv, nu mai poate decide dinainte cine intra si cine nu. Partidele propun, votantii dispun. In felul acesta, Parlamentul pastreaza o decenta si functionala structura multipartinica (4-5 partide ilustreaza bine optiunile posibile ale României actuale), iar cetateanul are puterea reala de a hotaricine sa-l reprezinte.
 

__________________
Anonymous

Date:
Permalink   

                Sistemul de vot adecvat pentru România, la ora actuala, dupa opinia mea ferma, este sistemul uninominal pe liste. In ce consta acesta? Partidele alcatuiesc liste de candidati, in care numele sunt trecute in ordine alfabetica:
Partidul X
 

 
Partidul Y
 
Partidul Z
 
 
    
 Candidat A
 Candidat B
 Candidat
C
 Candidat D

 Candidat E
 etc.
 
 Candidat F
 
Candidat G
 Candidat H

 Candidat I
 Candidat  J
 etc.
 
 Candidat K
 Candidat L

 Candidat M
<span style="font-family:'Times New Roman

Cetateanul primeste toate listele, alege partidul care-l intereseaza si, pe lista respectiva, aplica stampila pe un singur nume, cel care i se pare cel mai bun. Daca doreste, el poate sa aplice cite o stampila si pe alte liste.
      Marele avantaj al acestui sistem este acela ca, pastrind rolul decisiv al partidelor intr-un sistem democratic, lasa cetateanului alegerea propriu-zisa a persoanei care il va reprezenta. Partidul este astfel interesat sa gaseasca oameni cu adevarat atragatori, pentru ca el nu mai poate decide aprioric favoritul / favoritii.
     



-- Edited by Ovidiu Lapusneanu at 00:52, 2007-10-24

__________________


simpatizant

Status: Offline
Posts: 4
Date:
Permalink   

Votul pe lista ne-a adus pana acum o rotativa la guvernare, intre PSD (1990-96, 2000-04) si opozitia lor. Prea putin au fost interesate aceste partide pentru alesii lor, impartirea proprietatii comune dinainte de 1990 fiind principala miza. Alegatorilor li s-a oferit un circ continuu, acuze intre unii si altii de frauda, furt, fara ca acestea sa fie rezolvate intr-un fel de instanta. Cand acestea au ajuns la urechile UE, s-au facut dosare, s-au trimis in instanta, fara niciun deznodamant pana acum. Este modul romanesc de a face politica, pentru ca orice propunere de natura economica este greu de inteles pentru majoritatea votantilor. Presedintele ales de popor s-a dorit intotdeauna stapanul tarii, iar cei care au votat au dorit tot asta. Conflictul Base-PNL poate fi la fel de bine un circ pentru a spune UE: iata, exista separatia puterilor, eu nu vreau acest guvern, dar nu incalc legile, nu-l pot demite.
Ce ar putea sa ne aduca votul uninominal ? Noi am vrea sa scapam de afaceristii pe seama bogatiilor (inca neprivatizate) tarii. Efectiv ne vom trezi in fata unor buletine in care trebuie sa avem mare sansa sa cunoastem pe cineva (ma refer la omul de rand). Din nou vom fi manipulati, vor fi acuzati unii de catre altii si cea mai buna solutie va fi aceea a neprezentarii la vot, prin care sa spunem celor care vor sa ne asculte: nu mai vrem pe nimeni, nu-i mai vrem p'astia, pentru ca oricum ce vor face alesii pentru noi va fi iar aproape egal cu 0. TV-urile vor iesi din nou imbogatite din campania de minciuni electorale, iar noi vom avea in continuare trotuare din care creste iarba si gropi la tot pasul. Eventual vom avea o strada perfecta in fiecare oras, cea pe care se plimba primarul. Restul cu ce ne-o "pica" de sus.

__________________
Page 1 of 1  sorted by
 
Quick Reply

Please log in to post quick replies.

Tweet this page Post to Digg Post to Del.icio.us
Members Login
Username 
 
Password 
    Remember Me  


Create your own FREE Forum
Report Abuse
Powered by ActiveBoard